UE aplică o procedură ÎN PREMIERĂ în cazul României. „Devierea semnificativă”, constatată de Bruxelles. Reacția PSD

„Comisia Europeană a transmis României un avertisment cu privire la existența unei abateri semnificative în 2016 de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu. Consiliul UE a adoptat ulterior o recomandare în care confirmă nevoia ca România să adopte măsurile necesare pentru a se asigura că avansul nominal al cheltuielilor guvernamentale nu va depăși 3,3% în 2017, ceea ce corespunde unei ajustări structurale de 0,5% din PIB. Pe baza estimărilor de primăvară publicate recent de CE, există riscul unei devieri semnificative de la ajustarea recomandată în 2017. În 2018, ținând cont de situația sa fiscală, România ar urma să facă ajustări suplimentare pentru a atinge obiectivul său bugetar pe termen mediu, de realizare a unui deficit structural de 1% din PIB. Conform Pactului de Creștere și Stabilitate, ajustarea se va translata în cerința unei rate nominale de creștere a cheltuielilor guvernamentale primare care să nu depășească 4,3%, care ar corespunde unei ajustări structurale de 0,5% din PIB.În absența modificării politicilor, există riscul unei abateri semnificative de la acea cerință în 2018. În plus, estimările de primăvară publicate recent de CE previzionează un deficit guvernamental general de 3,5% din PIB și 3,7% din PIB pentru 2017 și 2018, peste plafonul de 3% din PIB acceptat în Uniunea Europeană. Consiliul consideră că este că vor fi necesare noi măsuri semnificative începând din 2017 pentru a îndeplini prevederile Pactului de Creștere și Stabilitate, pe fondul deteriorării semnificative a perspectivei fiscale”, se arată în documentul Comisiei Europene, care poate fi consultat integral AICI.

Observațiile Comisiei Europene:

– Cadrul fiscal al României este sănătos, dar nu este pe deplin pus în aplicare.

– Evaziunea fiscală a fost ridicată în România, reducând veniturile din taxe și distorsionând economia. În acest domeniu, ca urmare a recomandărilor specifice, românia a făcut însă un progres limitat. Dincolo de măsurile luate în ceea ce privește taxarea din domeniul hotelier, catering și alte industrii specifice, a microîntrepriderilor și a PFA, abordările sectoriale și pe categorii asupra taxării afacerilor riscă să impună o povară administrativă atât pe business, cât și pe autoritatea fiscală, fără să ducă la îmbunătățirea colectării.

– Resursele nu sunt concetrate pe sectoarele cu cele mai mari riscuri de evaziune fiscală, dându-se o atenție limitată plăților la negru, în timp ce măsurile coercitive predomină față de cele preventive.

-Riscul de sărăcie și excluziune socială a rămas foarte ridicat mai ales în familiile cu copii, a persoanelor cu dizabilități, a romilor și a populației din mediul rural.

– Există diferențe semnificative de gen în ceea ce privește sărăcia la bătrânețe și din cauză că în România nu există o egalizare a vârstei de pensionare, ceea ce face ca femeile să primească pensii mai mici decât bărbații.

-Deși a crescut semnificativ în ultimii ani, salariul minim din România rămâne printre cele mai mici din UE. Punerea în practică a recomandărilor CE privind constituirea unui grup de lucru tripartit pentru stabilirea unui mecanism de calcul al salariului minim pe criteriii obiective economice și sociale a întârziat.

– Corupția din sistemul de sănătate afectează populația cu venituri mici și din mediul rural.

– Procesul de decizie și de administrare este netrasparent, iar corupția este răspândită la acest nivel.

– Lipsa infrastructurii de transport este una dintre principalele piedici pentru dezvoltarea economică.

– Deși România are una dintre cele mai mari rate a investițiilor din UE, investițiile publice au scăzut în 2016 și din cauza neaccesării fondurilor europene.

– Corupția persistă la toate nivelurile și rămâne un obstacol pentru mediul economic, deși s-au făcut pași importanți pentru combaterea acesteia.

Dragnea:În Europa se vorbește pe două voci despre disciplină financiară

Liderul PSD Liviu Dragnea a criticat, luni, faptul că în Europa se vorbește pe două voci despre disciplina financiară, el arătând că nu se supără nimeni când Franța și Spania depășesc deficitul, dar României i se vorbește de austeritate, deși are cea mai mare creștere economică din UE.

„În Europa se vorbește pe două voci despre disciplină financiară. Când Franța sau Spania depășesc pragul de deficit de 3% nu se supără nimeni. Când România are cea mai mare creștere economică din UE, ni se vorbește din nou despre austeritate, pe baza unor aprecieri mai mult sau mai puțin exacte”, a scris Dragnea pe Facebook.

„Eu cred că regulile trebuie să fie la fel pentru toți. Salariile românilor sunt de 2-3-4 ori mai mici decât ale europenilor. E necesar să le mărim pentru a stopa plecarea tinerilor din țară!”, a adăugat Dragnea.

Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al PSD, Adrian Dobre, a precizat, luni, prin intermediul unui comunicat remis MEDIAFAX, că PSD va transmite UE că majorările de salarii sunt necesare pentru a stopa plecarea tinerilor din România

„PSD și-a asumat un set de măsuri prevăzute în programul de guvernare, care se încadrează în pragul de deficit de 3% prevăzut în Pactul de Stabilitate și Creștere al Uniunii Europene. În viziunea PSD, creșterea salariilor din România este absolut necesară pentru a stopa plecarea tinerilor din țară. Dacă nu s-ar lua aceste măsuri, mediul de afaceri s-ar confrunta cu o lipsă din ce în ce mai accentuată a forței de muncă”, a transmis Dobre.

Dobre a menționat că sugestiile care evoca restrângeri bugetare sau revenirea la politica de austeritate nu sunt deloc justificate, iar avertismentele de la Bruxelles vor fi privite cu anumite rezerve.

„Totodată amintim faptul că în mai multe rânduri s-au înregistrat diferențe mari între estimările Comisiei Europene privind deficitul bugetar și datele economice reale. În 2015, această abatere a fost de 2 puncte procentuale, respectiv deficit de 2,8% în estimarea Comisiei, față de 0,8% deficit înregistrat în mod real. Așadar, privim cu anumite rezerve avertismentele de la Bruxelles care se bazează pe astfel de estimări”, a mai precizat Dobre.